Revoluţia prin ochii unui student

Revoluţia din decembrie 1989 se vede neclar din perspectiva studenţilor de astăzi. Aveau doar câţiva ani sau abia se năşteau în acea perioadă. Trecerea de la comunism la democraţie ne-a fost prezentată succint, în presa scrisă sau la televizor, aşa că ochii noştri tineri înţeleg prea puţin ce au simţit revoluţionarii, care au făcut România să îşi ţină respiraţia acum 20 de ani. Festivalul de Film Documentar „1989 - Revoluţiile din Europa de Est” (DocumFest ediţie specială) este destinat tinerilor care nu au avut cum să scrie istoria în 1989, dar sunt dornici să asculte povestea.

Iată ce ştiu studenţii despre momentul cu pricina:

„În primul rând lumea ar trebui să ştie ce a fost comunismul ca să înţeleagă de ce s-a ajuns la revoluţie. Ar trebui să înţeleagă ce fel de sistem era înainte de 1989 în comparaţie cu democraţia de astăzi şi care este diferenţa dintre ele. Abia apoi putem vorbi despre cum a început revoluţia, de către cine a fost iniţiată şi cum s-a extins”
(Ştefan, Facultatea de Informatică, anul II).

„Nu eram în Timişoara atunci, am văzut evenimentul doar la televizor. Ştiu că revoluţia a început în 16 decembrie, s-a terminat pe 22 şi că în timpul acela s-a format Frontul Salvării Naţionale înfiinţat de Ion Iliescu. Ar fi foarte interesant un festival de film documentar despre acest eveniment. Nu suntem foarte informaţi”
(Andrei, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Master anul II).

„Aveam doar doi ani, nu înţelegeam prea bine ce se petrece. Ştiu că au murit oameni, că lucurile au devenit sângeroase. Din fericire părinţii mei nu locuiesc aici, aşa că noi nu am fost în pericol. E recomandat un festival de film documentar despre revoluţia din decembrie 1989, pentru că mulţi români nu au habar despre ce s-a întâmplat atunci. Revoluţia a început la Timişoara de la faptul că nişte studenţi au aruncat în Bega un tablou cu Nicolae Ceauşescu. De la Timişoara s-a extins şi în alte oraşe. Aşa au început revoltele”
(Roxana, Facultatea de Litere anul III).

„Nu ştiu foarte multe despre cele întâmplate atunci, dar din ce am văzut la televizor sau din ce mi-au spus părinţii, căderea comunismului a fost o idee foarte bună. Multe lucruri erau interzise, nu aveam atâtea libertăţi, existau constrângeri. Este foarte important să avem un festival de film documentar despre acest subiect, pentru că tinerii nu ştiu mare lucru despre manifestările din decembrie”
(Ana, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, anul III).

„Oamenii s-au răsculat împotriva sistemului comunist, totul începând de la o mişcare studenţească. După cele petrecute la Timişoara, mişcarea împotriva regimului comunist s-a extins şi în alte oraşe mari, apoi în toată ţara”
(Mihai, Facultatea de Matematică, Master, anul II).

„Revoluţia din 1989 este unul dintre cele mai mari evenimnte istorice ale neamului românesc după Marea Unire şi cele două războaie mondiale. În cadrul acestui eveniment ne-am câştigat o libertate cu preţul sângelui. Mulţi tineri s-au jertfit pentru ca noi azi să putem gândi liber, pentru a avea o mobilitate mult mai fluidă la nivel internaţional, pentru a putea călători mult mai uşor, pentru a putea efectua tranzacţii financiare sau economice la nivel mondial şi pentru a avea mintea deschisă în tot ceea ce priveşte libertatea de gândire. La revoluţie am avut doar trei ani, aşa că apoi am fost foarte interesat de cele întâmplate. Odată cu înaintarea în vârstă am încercat să îmi deschid orizonturile, să mă documentez tot mai mult despre acest act istoric, iar un festival de film documentar despre revoluţie este o metodă foarte bună de familiarizare cu tot ce a însemnat regimul comunist în România. Ar fi extrem de util pentru cei ce nu ştiu cum se trăia atunci să afle ce s-a întâmplat în 1989 şi care este diferenţa dintre atunci şi acum. Tinerii trebuie să conştientizeze privilegiul de a trăi într-o societate capitalistă”
(Alin Ionesc, Facultatea de Economie şi de Administrarea Afacerilor, Master anul II).

Andrei Forte